O viata complicata

                                                               12
Ma gandeam la ce sa ii spun lui Teo cand o sa ajunga.Eram cu el de un an si ne intelegeam foarte bine dar in ultima vreme ne-am distantat putin unul de altul.El era ocupat cu munca si eu cu scoala.Am venit la facultatea de aici pentru ca era buna si pentru ca am vrut sa imi fac ordine in ganduri, sa-mi dau seama ce simt pentru Teo dar acum el a vine dupa mine fapt care imi dovedeste cat de mult ma iubeste.Of.... De ce e asa complicata dragostea?
Soneria de la usa suna si eu ma ridic incet de pe canapea.Deschid usa si il vad pe Teo cu un buchet de trandafiri rosii si un zambet mare pe fata.Inainte ca sa pot spune ceva el ma imbratiseaza si zice:
-Imi era asa de dor de tine.Ti-am adus trandafiri, spune el intrand in casa.Eu inchid usa si mi-am amintit de Eas.Trebuia sa il tin pe Teo cat mai mult aici.
-Deci cum  a fost zborul?
-Cu tine in gandul meu foarte frumos, spune el zambind.
-De ce nu mi-ai spus ca vi?
-De ce nu mi-ai spus ca pleci?
-Pentru ca nu m-ai fi lasat sa plec.
-Bineinteles ca nu fara mine.
-De ce sa vi cu mine?
-Ca sa am grija de tine.
-Stiu sa imi port singura de grija!De ce toata lumea vrea sa aiba grija de mine de parca as fi o fetita de doi ani?!
-De ce te enervezi asa?Nu ai motiv Mira.Dar ai dreptate.Noi doi ar trebui sa vorbim.Apropo iti plac trandafiri?Sper sa nu te intepi in ei.
-Cum?!
-Nu conteaza,ce-ar fi sa iei un loc?
-Stau bine asa, in picioare.
-Ok, o sa te prind cand lesini.
-Sa lesin?
-De ce pui atatea intrebari?!Taci si asculta daca te intereseaza, daca nu eu plec.
Nu am mai zis nimic.Atitudinea lui Teo era ciudata.Niciodata nu vorbea asa cu mine.Ba dimpotriva nu ridica tonul si era forte grijului ceea ce ma enerva.
-Bun frumoaso.Asculta bine pentru ca nu o sa explic de doua ori.
-De cand imi spui tu mie frumoasa?
-De cand a invatat porcul sa zboare!Acum asculta.
-Nu am venit aici ca sa te vad pe tine.M-a invitat cineva.Ma sti pe mine, eu nu refuz niciodata o invitatie.Bineinteles, cand a aflat prietena ta te-a sunat asa ca a trebuit sa vin aici.Totusi nu regret pentru ca uitasem cat de frumoasa esti, spune el cu un zambet smecher.Eu nu mai stiam ce sa zic.Asta nu era Teo cel pe care il stiam.Ma enerva atitudinea lui dar intr-un mod bun.
-Pai, asta e tot.Eu ar trebui sa plec, zice el si intr-o secunda ajunge langa mine si imi da un pupic pe obraz apoi in secunda urmatoare ajunge la usa.
-Cum ai?intreb eu foarte uimita.
-Saluta-l pe fratele meu Eas te rog.Ne mai vedem Mira.
El inchide usa in urma lui si prin casa trece o adiere de vant facand sa cada biletul de pe masa.Am uitat complet de el."Crezi ca sti o persoana dar acea persoana iti face surprize.Insa eu sunt aici pentru tine".Mai mult ca sigur Eas era de vina pentru biletele astea.Nervoasa merg in camera unde se presupunea ca ar trebui sa fie el, deschid usa dar nu e nimeni in camera.
                                                     Va urma

Categories: Poveste