Doar o poveste

Am zis sa fac o alta poveste si desi la inceput aveam alta pregatita pentru voi, m-am razgandit si am zis sa scriu la aceasta. Sa nu credeti ca e cine stie ce dar nu pot sa ma las de scris povesti deci nu am ce face:))

                                                           Identitate secreta 

                                                                       1

Intr-o noapte intunecata, in care tacerea domnea peste tot simtindu-se ca o gheara infipta adanc in spatele cuiva, o tanara astepta masina ce avea sa o duca departe de viata asta. Fata cu parul brunet, ondulat si lung, avea doar un rucsac in spate si se uita foarte atenta in stanga si in dreapta. Dupa 2, 3 minute ce pareau a fi o vesnicie pentru ea, o masina a oprit iar tanara a urcat rasufland oarecum usurata. Masina se indrepta spre iesirea din oras iar inima celei din masina se relaxa tot mai mult cu fiecare kilometru parcurs. Dupa 5 ore de mers pe drum, tanara a adormit foarte adanc pe bancheta din spate. Soferul arunca un ochi pe furis la ea apoi isi scoate telefonul din buzunar si formeaza un numar. Dupa 2, 3 secunde se aude o voce la celalalt capat al firului care spune:

-Ce face, felina mea?

-Este bine Cen. Acum doarme.

-Sa inteleg ca a obosit micuta. Daca a fugit atat de mine nici nu ma mira.

-Totusi o lasi sa scape asa de usor dupa tot ce ti-a facut?

-Nici gand! O s-o las putin sa se odihneasca, apoi vin dupa ea. Sa ma ti la curent si ai grija sa nu o faca nimeni sa sufere. Vreau sa fiu eu primul.

Chiar daca nu-l putea vedea, soferul isi imagina ca prietenul lui are un ranjet pe toata fata. Se uita putin in spate la cea care dormea apoi isi intoarce privirea spre drum si  inchide telefonul.Tanara a inceput sa se foiasca putin, in cele din urma deschizand ochii. Isi duce o mana la frunte si cu o voce somnoroasa il intreaba pe cel de pe scaunul din fata, care o privea din nou foarte atent cu coada ochiului.

-Cat e ora?

-Culca-te la loc, o sa ajungem imediat. Daca dormi si cand ajungem te duc eu in brate.

-De cand ai tu atata grija de mine?

-Orice felina trebuie sa se odihneasca.

Tanara se uita la el incruntata, pe fata ei adunandu-se o furie ce parea incontrolabila. Nu suporta ca cineva sa-i spuna asa si de fiecare data cand cineva rostea acel cuvant, gandul ii zbura la el, la cosmarul ei, la cel care i-a distrus viata prin cuvintele lui dulci si zambetul lui viclean. Acel zambet care a ademenit-o de zeci de ori, tot mai aproape de capcana lui .Cel din fata vazand ca inca are privirea incruntata si ca se gandeste, profitand de situatie apasa pe acceleratie dar simturile tinerei erau in alerta asa ca aceasta si-a dat seama ca masina a prins viteza.

-De ce ai accelerat?

-Cum ti-am spus. Ar trebui sa dormi. O sa fie bine cand te trezesti.

Tanara mai  sta alte cateva secunde pe ganduri intrebandu-se ce are de gand sa faca amicul ei si cand si-a dat seama, ochii i s-au marit de uimire dar mai ales de teama. Un “ Nu” slab, i-a scapat de pe buze iar J. aruncand o privire in oglinda a observat chipul ei ingrozit dar mai ales incercarile de a descuia usa. Din pacate pentru tanara, J. a blocat usile si a marit si mai tare viteza. In mintea lui era un singur gand care avea legatura cu Soll, adica tanara din spate si Cen, cel de care incerca Soll sa fuga dar mai ales cel mai bun prieten a lui J. Din moment ce se apropia ziua lui Cen, J. dorea sa ii faca un cadou special iar Soll era exact ce isi dorea Cen, insa J. era constient ca atunci cand Soll va ajunge in alt oras va incerca sa fuga si de el. Daca facea asta el nu mai avea cum sa o gaseasca, cu atat mai putin sa ii ofere celui mai bun prieten al lui cadoul pe care il vroia.

-De ce faci asta?! Credeam ca esti de partea mea!

-Dar sunt de partea ta, Soll, insa se pare ca nu vrei sa intelegi. Tu esti legata de Cen, nu ai cum sa scapi asa ca de ce sa amanam inevitabilul?

-Pentru ca Cen, a innebunit!Ce persoana normala mintal tine inchis un om?!

J. a izbucnit cu toata puterea in ras si aproape ca era sa scoata masina de pe drum daca nu invartea repede de volan. Se pare ca vorbele lui Soll, l-au amuzat peste masura pentru ca in timp ce ea incerca orice ca sa deschida usa, el continua sa rada dar din fericire pentru ea, J. a mai redus viteza. Si-a intors capul spre ea si inca zambind pana la urechi a intrebat-o:

-Tu chiar te crezi om?

Poate datorita acestei intrebari sau poate nu dar in ace moment in mintea lui Soll a aparut o idee mica si periculoasa dar era singura ei sansa. Trebuia sa se concentreze iar prin acest mod daca avea noroc putea sa iasa din masina. Ocazia perfecta s-a ivit cand J. a intors din nou capul in fata iar Soll a reusit sa deschida usa si sa sara afara din masina. Din pacate, masina mergea cu viteza foarte mare asa ca tanara a reusit sa se aleaga cu julituri si rani ce nu puteau fi numite neinsemnate. Din fericire afara era intuneric iar in fata ei, ca de nicaieri a aparut o padure. Fara sa se gandeasca prea mult tanara a luat-o la fuga prin padure exact cand J. a oprit masina si s-a dat jos din ea. Vrand cu disperare sa o prinda, acesta a inceput sa alerge dupa ea prin padure insa din nefericire pentru el intunericul ii era un dusman foarte mare. Spre deosebire de Soll care dintr-un motiv special putea sa vada perfect noaptea, J. nu putea sa faca nici 5 pasi fara sa se impiedice insa nu vroia sa renunte. Cu multi pasi inaintea lui tanara se intreba cum sa faca sa scape de el. Padurea asta parea enorma si nu putea fugi toata noaptea prin ea deoarece pasi ei faceau zgomot cand calca pe crengi si in plus se simtea obosita. Deschiderea fortata a acelei usi plus ranile pe care le avea au obosit-o destul de tare dar nu avea de gand sa se predea asa de usor.Nu daca J. o va duce din nou la Cen.

Soll se uita in sus la crengile copacilor ce erau solide si pareau sa ofere un camuflaj perfect cand o alta idee i-a venit in minte. Putea sa se catere in copaci si sa stea acolo pana cand J. va renunta si va pleca.Atunci putea sa se dea jos si sa mearga spre cautarea altui oras. Din pacate ruscsacul ei era in masina deci telefonul, banii si putinele haine pe care si le-a luat cu ea erau pierdute. Totusi se putea descurca si fara ele, ba chiar era bine venita si o slujba dar inainte de asta avea nevoie sa scape de urmaritor. Cataratul in copac nu a fost prea usor dar in cele din urma a ajuns in ascunzatoarea unor frunze. Statea destul de confortabil si pe nesimtite somnul a pus stapanire pe ea.

Intre timp la masina J. vorbea la telefon iar persoana de la celalalt capat al firului parea destul de nervoasa.

-Imi pare rau Cen, eu…

-Esti un dobitoc! De ce ai accelerat si mai ales de ce nu ai gasit o scuza buna pentru asta?!!Acum imi spui ca e intr-o padure?!Ce naiba cauta fata visurilor mele acolo?!!Asculta bine la mine! Daca Soll, e ranita de vreun animal periculos sau daca se raneste prin alt mod, promit sa uit ca esti prietenul meu si promit ca o sa te distrug!!

-Nu se va intampla asta. O s-o aduc inapoi teafara…

-Nu! Nu vreau sa o ma atingi, niciodata!O sa vin chiar eu sa o caut si tu sa nu faci nici o miscare!M-ai inteles?!

-Dda… a raspuns J. balbaindu-se cu o privire foarte dezamagita. Cen, ii era ca un frate mai mare de cand parintii lui au murit si toti i-au intors spatele. Atunci a aparut familia lui Cen si l-au adoptata si pe J. deoarece micul lor baiat a insistat acest lucru. Cand parintii au murit Cen , s-a ocupat de tot. Atat financiar cat si spiritual iar acum J. vroia sa faca si el ceva pentru fratele lui dar cum Soll a fugit, lucrurile s-au intors impotriva lui.

                                                                     Va urma

Categories: Dragoste, Poveste, poveste de dragoste