PARTEA A 7-A
In casa se simtea un miros foarte placut ce venea din bucatarie unde mama facea mancarea preferata a Flaviei.
Cum isi vazu fata intrand pe usa ii spuse:
-Buna scumpo! Masa va fi gata in cateva minute.
Poftim?! Asta sa fie mama ei ? Nu ii mai spusese scumpo de..... un secol.Oare ce o apucase acum si de ce facea mancarea ei preferata? Aceste lucruri nu reusea sa le inteleaga. De ce parea mama ei schimbata acum?Flavia isi aminti ca aceasta buna dispozitie a inceput cu o saptamana in urma in seara cand intarziase acasa iar mama nu ii spuse nimic.In celelalte zile se comporta incredibil de frumos. Nu o mai intreba daca si-a facut temele, nu ii punea o suta de intrebari cand pleca undeva.La inceput nu a considerat aceste lucruri importante dar acum devenise prea ciudat.
-Cum a fost plimbarea?
-Mmm...Poftim? se balbai Flavia.
-Te-ai distrat in oras cu Diana?
-Da. De fapt nu. M-am certat cu ea.
-De ce ? Erati foarte bune prietene.
- Da dar a spus ceva care m-a suparat.
-Trebuie sa fi fost ceva important , pentru ca eu stiam ca tu nu te superi din nimicuri.
Mama sa chiar avea dreptate. Ea nu era asa.Inainte chiar nu ii pasa de ce ii spune lumea si acum ce s-a intamplat ?De cand a vorbit cu Eduard a devenit foarte sensibila. Aproape totul o supara. Ca sa isi dea seama de acest lucru a fost nevoie doar de cateva cuvinte din partea mamei. Dintr-o data simtii un sentiment plin de dragoste fata de mama sa.Isi dorea sa mearga sa o imbratiseze, sa ii spuna ca o iubeste ,ca e cea mai tare mama din lume ,ca ii pare rau deoarece de multe ori a suparat-o dar nu avea curaj sa faca toate acestea asa ca spuse incet dar sa o poata auzi mama.
-Multumesc.
Flavia se grabi sa ajunga in camera ei . Dorea sa o sune pe Diana si sa ii spuna ca ii pare rau, insa se gandi ca ar trebui sa astepte pana maine.In cele din urma nu avuse chiar asa o zi de rea. Abia acum realizase ca a fost singura cu Eduard iar capul ei a stat pe umaru lui. Ii venea sa tipe de bucurie dar se abtinu. Dimineata urmatoare parea sa fie una buna mai ales ca maine venea o prietena ce avea sa stea toata ziua cu ea.
VA URMA...
In casa se simtea un miros foarte placut ce venea din bucatarie unde mama facea mancarea preferata a Flaviei.
Cum isi vazu fata intrand pe usa ii spuse:
-Buna scumpo! Masa va fi gata in cateva minute.
Poftim?! Asta sa fie mama ei ? Nu ii mai spusese scumpo de..... un secol.Oare ce o apucase acum si de ce facea mancarea ei preferata? Aceste lucruri nu reusea sa le inteleaga. De ce parea mama ei schimbata acum?Flavia isi aminti ca aceasta buna dispozitie a inceput cu o saptamana in urma in seara cand intarziase acasa iar mama nu ii spuse nimic.In celelalte zile se comporta incredibil de frumos. Nu o mai intreba daca si-a facut temele, nu ii punea o suta de intrebari cand pleca undeva.La inceput nu a considerat aceste lucruri importante dar acum devenise prea ciudat.
-Cum a fost plimbarea?
-Mmm...Poftim? se balbai Flavia.
-Te-ai distrat in oras cu Diana?
-Da. De fapt nu. M-am certat cu ea.
-De ce ? Erati foarte bune prietene.
- Da dar a spus ceva care m-a suparat.
-Trebuie sa fi fost ceva important , pentru ca eu stiam ca tu nu te superi din nimicuri.

-Multumesc.
Flavia se grabi sa ajunga in camera ei . Dorea sa o sune pe Diana si sa ii spuna ca ii pare rau, insa se gandi ca ar trebui sa astepte pana maine.In cele din urma nu avuse chiar asa o zi de rea. Abia acum realizase ca a fost singura cu Eduard iar capul ei a stat pe umaru lui. Ii venea sa tipe de bucurie dar se abtinu. Dimineata urmatoare parea sa fie una buna mai ales ca maine venea o prietena ce avea sa stea toata ziua cu ea.
VA URMA...