Identitate secreta 13

 Sara povesteste

Insa in realitate spre fericirea mea nu a zis ceva care putea sa ma dea de gol ba chiar m-a surprins ce a zis:

-Nu ma prezinti prietenei tale Cristina?

-A da.Am sperat ca o sa pleci dar daca tot insisti.Sara, el e (facand o pauza, aceasta il privea pe Teo iar el pe ea.Aveam senzatia ca imi scapa mie ceva dar oare ce?) el e Teo.Teo ea e Sara, viitoarea prietena a fratelui meu.

Mi-am intors automat capul spre Cristina si o intrebam din privire” Ce vrei sa faci?” Insa aceasta s-a ridicat de pe canapea evitand sa ma priveasca.

-Eu ma duc pana la bucatarie.Va aduc si voua ceva?Da, va aduc.

Dupa ce a zis acestea a disparut ca fulgerul din camera.Am urmarit-o cu privirea pana nu s-a mai vazut si atunci m-am ridicat brusc in picioare privindu-l incruntata pe Teo.

-Asculta bine ca nu o sa spun de doua ori.Daca faci sau zici ceva prin care sa isi dea seama cineva ce a fost intre noi o sa regreti si vorbesc foarte serios.Se pare ca nu am doar ochi de pisica ci si gheare.

-Bine.

-Si poti fi sigur ca…. stai.Ce ai zis? l-am intrebat eu calmandu-ma.

-Am zis ca bine.

Oare glumea cu mine?Nu ma asteptam sa fie atat de repede de acord.De fapt ma gandeam ca nu o sa fie deloc de acord.Probabil imi scapa ceva din nou.

-Vrei sa spui ca esti de acord cu ce am zis?

-Da.Aici esti in siguranta si pot fi cu ochii pe tine asa ca sunt de acord daca nici tu nu spui nimic despre mine.

-Crede-ma ca nici nu vreau.

-Bine, atunci e perfect, a zis el iar zambetul i-a reaparut pe buze exact cand si Cristina s-a intors cu suc si cu prajiturele. S-a asezat pe canapea la margine incepand sa manance.Teo a trecut pe langa mine si s-a asezat langa ea ca si cum nici nu i-ar fi pasat ca ma aflu in acea incapare.Doar poate ca nu ii pasa.

-Ia un loc Sara.E un film foarte frumos.Nu stiu daca l-ai mai vazut.

Mai vazusem acel film.De fapt chiar cu el l-am vazut si am decis sa fie filmul nostru.Daca asa vroia sa joace atunci foarte bine.Si eu puteam juca jocul asta.Ba chiar il puteam castiga pentru ca aveam arme mai puternice decat el asa ca m-am asezat pe canapea si am zis uitandu-ma la ecranul cu plasma din fata.

-Da l-am vazut cu o persoana care a fost speciala pentru mine.

-A fost… a repetat si Teo privind in jos la paharul dn mainile sale dar cu zambetul pe buze.Era un zambet slab, foarte putin conturat, de fapt era un zambet care ascundea tristetea de pe chipul lui.Discutia noastra i-a atras atentia si Cristinei care s-a aplecat putin in fata acum fiind mai aproape de Teo si m-a intrebat:

-Asa de rau s-a terminat?

-Cam da.Acum abia daca mai stiu cum il cheama, am zis aplecadu-ma si eu putin in fata.Teo statea ingramadit intre noi cat mai lipit de canapea ca sa nu ne deranjeze iar noi prefacandu-ne ca nu e acolo am continuat discutia cu vorbe care stiam ca ar putea sa il afecteze.

-Era un nesimtit?

-Cel mai mare.Nu inteleg cum am putut fi atata timp cu el.Poate pentru bani, am mintit eu simtind ca mi se pune un nod in gat.Cristina s-a dat inapoi ca sa mai ia o prajituta iar Teo a profitat de asta si a plecat pe usa.

-Ce a patit? A intrebat Cris privindu-ma.

-Habar nu am.Eu nu il cunosc.

-Eu il stiu de 3 ani dar tot nu il inteleg in totalitate.

-3 ani?!!

-Da. De ce esti atat de mirata? m-a intrebat ea chicotind.

-Aaa,(trebuia sa imi vina in minte ceva rapid ca sa nu ma dau de gol) ai zis ca la 15 ani tu si Ana vati certat din cauza unui baiat.

-Exact.Din cauza lui, mi-a zis ea serioasa privind la televizor.

Am ramas pe ganduri uimita.Ana si Cristina s-au certat acum 3 ani din cauza prietenului meu?Ma rog, fostului meu prieten.Iar de atunci sau poate de mai mult timp ei se cunosteau. Asta insemna ca si Alex il stia pe Teo? Se parea ca erau cateva secrete pe care trebuia sa le aflu iar Teo era cea mai potrivita persoana de la care puteam obtine informatii.
                                                      Va urma

Categories: Alex, Poveste, poveste de dragoste, Poza, Sara, Teo