Saturday, March 29, 2014

Coşmarul

Capitolul 5
Melissa ajunge acasă şi urcă scările repede fără să audă întrebarea pusă de mama ei. Pe tot parcursul zilei rămâne în camera ei coborând doar la cină spunându-le părinţilor că nu se simte bine şi că are nevoie de odihnă deoarece a făcut multă mişcare. Având foarte multă încredere în ea, părinţii Melissei înţeleg comportamentul ei de azi şi nu insistă asupra dispoziţiei rele pe care o are fata lor.
Melissa îşi face patul pentru a putea dormi apoi intră la duş, întorcându-se în 10 minute îmbrăcată cu o pereche de pantaloni albi din bumbac scurţi şi un maieu tot alb simplu. Gândindu-se la acel băiat care o speriase azi, nu bagăde seamă apelurile sau mesajele de la Claudiu si Bianca. Stinge becul şi se bagă în pat privind tavanul. Ce va face mâine? Va trebuie să îl vadă din nou deoarece are 4 ore de română pe săptămână. Oftează închizând ochii şi întrebându-se dacă într-adevar acele cuvinte au fost doar în imaginaţia ei. Totuşi se auzeau aşa de clar... "Melissa". Exact ca acum. Vocea lui rostind numele ei pare atât de reală însă nu poate fi. Tânăra deschide ochii dorind să meargă după un pahar cu apă însă rămâne împietrită când îl vede pe Teo aplecat deasupra ei privind-o serios în ochi.
Lumina lunii care intră în cameră îi face ochii să lucească dându-i un aer malefic care aduce din nou frica în mintea Melissei.
-Cum.... aai iinntrat? întreabă ea încet bâlbâindu-se încercând din greu să găsească o soluţie de scăpare din situaţia asta.
-Pe geam. Îi răspunde acesta sec fără să clipească.
-Dacă nu pleci am să ţip iar părinţii mei...
-Atunci cum ar fi să nu mai vorbeşti? întreabă el întrerupând-o.
Melissa încearcă să îşi strige părinţii însă se pare că vocea ei a dispărut. Buzele ei se mişcă dar nu iese nici un sunet care să strice liniştea. Tânăra vrea să se ridice din pat şi să fugă dar Teo o mobilizează cu mâinile ca ea să nu se mai poată mişca prea mult. Încet se apropie şi mai mult de ea, faţa lui fiind incredibil de aproape de chipul ei speriat dar totodată frumos în lumina puternică a lunii.
-Uite cum stă treaba. Elena crede că te-am speriat cam tare azi. Dacă ar fi dupa mine acum nu aş face asta dar într-un fel ea are dreptate aşa că vom face în felul următor. Vei uita ziua asta. Vei uita tot ce ţine de ea şi îţi vei aminti doar că trebuie să stai cu elevul cel nou la ora de română a cărui figură nu ai reţinut-o pentru că ţi s-a făcut rău, aşa că ai plecat acasă. Acum, vreau să dormi. Spune acesta având ochii albi ca luna plină de pe cerul întunecat. Îi dă un sărut pe frunte iar aceasta împotriva voii ei închide ochii simţind că îi este incredibil de somn. Teo se ridică de pe pat vrând să plece însă un sunet venit de la telefonul Melissei îi atrage atenţia.Ia telefonul în mână şi vede că are multe apeluri şi mesaje nevăzute. Deschide un mesaj şi citeşte în gând."Claudiu: Hei,Melissa, te simţi mai bine? Am putea să reprogramăm întâlnirea de azi? Te rog să mă suni ca să vorbim , frumoaso."
Teo şterge acest mesaj apoi aruncă o privire peste celelalte. Majoritatea sunt de la Claudiu aşa că le şterge pe toate şi face la fel cu apelurile apoi lasă telefonul pe masuţa de lângă patul ei. Se mai uită o dată la Melissa după care pleacă pe geam exact pe unde a venit.
Va urma

3 comments:

  1. Ai scris o poveste despre mine? Sa ghicesc: Melissa e un extraterestru, Teo e un extraterestru si Elena e un extraterestru! Ce dragut! :)))
    Te pup si astept continuarea! Sunt curioasa ce am de gand sa fac. :D

    ReplyDelete
  2. Uuuu,super...vrem continuarea! :D <3

    ReplyDelete

Linkwithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...