Thursday, October 20, 2011

Secretul tau II

                                                                  -XII-
E despre doua fete care sunt prietene foarte bune de la gradinita.Una e frumoasa,desteapta, descurcareata, placuta de toata lumea mai ales de baieti.O cheama Layla.Cealalta e timida nu vorbeste cu nimeni, la scoala se descurca foarte ,e ultima din clasa si nu stie cum sa se aranjeze ca sa semene mai mult cu o fata.Pe ea o cheama Francesca.Toata lumea o evita infara de Layla.Datorita Laylei cele doua au devenit prietene foarte bune.La varsta de 17 ani datorita unui baiat ce a venit la liceul lor lucrurile s-au schimbat.Baiatul pe nume Andres arata extraordinar de bine. Toate fetele roiau in jurul lui inafara de tine care parca nici nu il vedeai.Mie mi-a placut imediat de el si am incercat sa il cuceresc ceea ce nu a fost deloc greu pana cand te-a vazut pe tine.Nu stiu ce a vazut la tine cand ma avea pe mine cea mai frumoasa fata din liceu dar am observat ca nu isi mai lua ochii de la tine.Am incercat de toate doar ca el sa se uite la mine.Dar nu! Zici ca erai un magnet.Atunci am inceput sa nu te mai suport. Vorbeam mai urat si  deschideam subiecte de cearta des. Aproape mereu se sfarsea cu lacrimile tale.Trebuie sa iti spun ca imi pare teribil de rau pentru asta.Andres a observat ce faceam si a inceput sa se distanteze de mine si sa stea mai mult cu tine incercand sa te faca sa razi. Si a reusit. Cand eu fierbeam de nervi tu te indragosteai de el si el de tine.Apoi voi v-ati angajat la politie uitand cu totul de mine.Va mergea foarte bine pana am aparut eu si am schimbat totul. Am convins-o pe directoare sa ma lase sa lucrez cu Andres si tu sa lucrezi de una singura pentru ca erai un detectiv asa de bun.Pentru cateva zile Andres a fost al meu dar a trebuit sa vin aici la rugamintea mamei mele iar el a trebuit sa se infiltreze intr-o banda de mafioti ca se ii poate prinda.Misiunea ta de anul trecut.Am inteles ca a iesit bine pana la urma.Deci acum ce spui? De ce zambesti asa?
-E o poveste draguta dar chiar te astepti sa cred asta?
-Vrei sa spui ca nu mai ti minte asta?
-Ti-am spus deja.Nu stiu nimic in legatura cu Andres.
-Deci... nu il mai iubesti? intreaba Layla cu o ezitare in glas.
-Nu.E doar al tau.Dar acum sa revenim la lucruri cu adevarat importante. Cum iesim de aici?
-Pai, se poate daca....
POC!!
-Ce-a fost asta? intreaba Layla.
-S-a auzit din bucatarie, spune Francesca.
Cele doua pleaca repede in bucatarie si acolo gasesc un vas cu apa spart in mii de bucatele pe jos.O usa se aude scartind din pod, apoi  un tipat ascutit de fata. Francesca si Layla urc repede scarile pana la etaj unde nu era prea multa lumina. Un sunet de usa trantita o face pe Francesca sa tresara.Se intoarce dar Layla nu mai e in spatele ei, a disparut.In casa domnea o liniste de mormant.Ea face cativa pasi spre usa din capatul coridorului.Vede cum clanta se lasa in jos si se ascunde repede dupa perdea cand usa se deschide incet.Din nou un scartait prelung apoi un om imbracat in negru cu fata acoperita isi face aparitia de dupa usa si merge pe coridor spre scari. Trece incet fara zgomot prin dreptul Francescai. Ea incearca sa nu respire de teama ca omul sa nu isi dea seama unde e dar din pacate el se opreste si asculta atent.Isi da masca de pe fata jos dar fiind in spatele perdelei Francesca nu poata sa vada cine e.El smulge perdeaua cu o miscare brusca si o tranteste pe Francesca jos imobilizandu-i mainile cu mainile sale.Cei doi se privesc in ochi.
-Francesca!
-Andres?!
                                                         Va urma
Categories:

4 comments:

  1. prea fain..
    vreau continuarea..
    :X

    ReplyDelete
  2. foarte frumos si interesant!
    Compui povesti foarte frumoase.
    Sincer nu imi dau seama daca asta e compusa de o scriitoare celebra sau de tine.>:D<
    astept continuarea.

    ReplyDelete
  3. Denisaaa te asigur ca eu le compun :d

    ReplyDelete

Linkwithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...