-X-
-E o mica poveste legat de asta. Eram nervoasa in acea seara pentru ca i-am vazut pe Marian si pe Lya sarutandu-se.Am venit acasa plina de nervi si am mers in camera mea. Atunci Ken a venit la mine si a inceput cu lucruri absurde ca ma iubeste , etc.Ne-am certat rau apoi el a plecat iar eu m-am culcat pentru ca am avut 2 concerte pe langa o sedinta foto in acea zi si eram obosita. Apoi am simtit ca cineva ma tine in brate si imi pune ceva ca o teava la tample dar eram foarte ametita si am adormit din nou. Cand am reusit sa deschid putin ochii am vazut ca sunt intr-o masina pe bancheta din spate iar Ken conducea in fata. S-a uitat in oglinda la mine si a inceput sa conduca mai repede.Am inchis din nou ochii si cand i-am deschis era dimineata iar eu eram in casa asta incuiata.Stau de 4 luni aici dar sa nu crezi ca e asa de rau. Ai de toate in casa asta iar Ken vine aproape in fiecare zi sa vada ce fac. Plus ca macar asa nu trebuie sa o ascult pe Anca, mama lui Ken.
-Da, dar cum ai spus si tu esti inchisa aici si toti sunt ingrijorati din cauza ta.Cel putin tatal tau e.
-Tata?, spune Layla mai incet iar privirea nervoasa i se schimba intr-una trista.
-Da. Tatal tau.Aaa, era sa uit. Asta e al tau banuiesc, spune Francesca scotand din buzunar lantisorul pe care a reusit sa il ascunda inainte de al vedea Ken.
Layla merge si ia lantisorul in mana.Inchide ochii si il duce la piept.
-Mama mi l-a facut cadou cand am implinit 16 ani.Imi lipseste asa de mult.As vrea sa fie aici, spune ea cu lacrimi in ochi.
-Adica si ea inchisa aici?
Layla zambeste si spune:
-Esti de treaba Francesca.Cred ca mori de somn. Hai sa iti arat camera ta. E langa a mea dar departe de cea a Lyei si a lui Marian.
Francesca cade intr-un somn dulce si adanc din cauza oboselii.In oras cineva incerca sa adoarma dar somnu era departe de el.In capul lui Andres era o confuzie mare.Amintiri uita-te ii reveneau acum in minte.
“-Ma iubesti?
-Mai mult decat orice pe lume.
-Uneori am impresia ca pentru tine misiunile sunt mai importante ca mine.
-Cum poti spune asta? Zice el si o strange mai tare in brate.
-Ai fi in stare sa anulezi o misiune daca as fi in pericol?
-Da.
-Ce convingator pari, spune ea razand.
-Vorbesc serios.
-Si daca ar fi o misiune foarte importanta si eu ti-as spune sa nu te duci, sa ramai aici cu mine? Ce ai face?
Timp de cateva secunde tacerea s-a asternut intre cei doi.
-Andres? Ce ai face daca s-ar intampla asta? Intreaba Francesca intorcandu-si capul si uitandu-se in ochii lui.”
-Trebuie sa o gasesc! Trebuie sa o gasesc pe Layla repede, spune el revenind la realitate.
Va urma
si din nou astept continuareaaaa!
ReplyDeleteFoarte frumoase povestirile tale...Astept sa vad ce le mai rezerva viitorul protagonistilor ;)
ReplyDeleteam ramas in urma tare....:(
ReplyDeletedarrrrrr
am recuperat :)..
iar starea de spirit cand citesc este aceeasi:)
Frumoasa poveste:) nu mai tre sa-ti ei o certa cand mergi intr-o calatorie, intri direct pe blogul tau:D
ReplyDeleteMultumesc tuturor ca cititi povestea mea:d
ReplyDeletecontinuareaaaa! :o3
ReplyDeletecuriozitatea asta :))) >:D<