Friday, January 11, 2013

Identitate secreta 19


 Sara povesteste
Drumul spre oras a fost tacut dar placut.Nu a fost o atmosfera incomoda cum ar fi trebuit sa fie intre doua persoane care nu se plac.Adica, eu nu aveam nimic cu Ana.Doamne fereste!Nu mi-a facut nimic rau si intr-adever si eu as fi geloasa daca baiatul pe care il placeam s-ar uita la alta fata.Asa ca totul era bine intre mine si Ana.
Intunericul incepea sa se aseze peste tot cand am ajuns in oras asa ca am aruncat o privire in reflexia de la geam ca sa vad care era situatia cu ochii mei.Din fericire erau foarte bine si nici nu simteam vreo durere in gand.Nici ca se putea mai bine de atat.
Am iesit din masina iar Ana a facut la fel.Stand una in fata celeilalte nu stiam ce sa ne spunem.Eu am fost cea care a spart gheata.
-Multumesc ca m-ai adus.Sincer nu ma asteptam.
-Asa e, m-am purtat cam urat si probabil crezi ca sunt o scorpie dar adevarul este ca si mie imi place putin de Alex.
-Dar mie nu… am incercat sa zic fara sa imi dau seama ca nu imi place de Alex dar constiinta m-a oprit si cu obrazjii rosii mi-am plecat privirea .Ana a zambit bland si a cautat ceva prin poseta ei din masina apoi mi-a intins o hartiuta.
-Ce e asta? am intrebat privind-o in ochi.
-Numarul de telefon al lui Alex.Puteti sa mai tineti legatura.La cat de bine il cunosc eu stiu ca nu o sa il incante vestea ca ai plecat.
-Multumesc.Din nou.
-Lasa multumirile.Poate o data si o data o sa am nevoie de ajutorul tau asa ca nu vreau sa imi multumesti acum.
Cu astea fiind zise Ana s-a urcat inapoi in masina iar eu m-am intors si am plecat cu acea hartiuta stransa bine in pumn spre statia de autobuze.Poate ca la un moment dat aveam sa ii dau un mesaj lui Alex.Nu parea o idee atat de rea si incercarea moarte nu are.
Am urcat scarile autobuzului, am platit biletul si m-am asezat pe un scaun de langa geam.Nu erau multi inauntru dar nici putini.Cert e ca mai erau cateva locuri libere asa ca nici un strain nu s-a asezat langa mine.Cand usile s-au inchis afara cerul era intunecat dar strazile aveau multe lumini.Fiind prea concentrata la cei de afara inb timp ce autobuzul inainta am uitat de ochii mei pana cand o fetita de pe trotuar s-a uitat prea mult si prea uimita la mine.Atunci m-am uitat pe furis in oglinda retrovizoare din fata a soferului si in loc de ochii mei caprui am vazut culoarea galbena in ambii ochi cu o linie neagra verticala specific ochilor de pisica.Cu o miscare rapida mi-am mutat privirea spre picioarele mele si cu mainile am inceput sa imi aranjez parul astfel incat sa stea in ochi.Speram ca asa lumea nu va baga prea mult de seama ce fel de ochii sunt si in cel mai rau caz puteam sa le spun ca sunt lentile de contact si ca am 12 pisici.Atunci m-ar fi crezut o ticnita innebunita dupa pisici si asa aveam sa scap basma curata pana cand aveam sa imi cumpar perechea de ochelari de soare la care m-am tot gandit.Da!Asa avea sa fie bine.Daca aveam norocul sa gasesc si o slujba la care trebuia sa muncesc doar ziua atunci totul ar fi mers ca pe roate.Ma rog, cat ar fi putut sa mearga bine in conditiile de fata.
Fiind putin obosita am inchis ochii cu gandul sa atipesc pret de cateva secunde deoarece distanta pe care trebuia sa o parcurg nu era prea mica. Cand am deschis ochii din nou am observat ca in autobuz au mai ramas soferul si o doamna batrana.Din fericire m-am uitat pe geam si am recunoscut imediat locul.Eram unde trebuia sa fiu asa ca am coborat atunci cand soferul a oprit.Am vazut-o si pe batranica dandu-se jos din autobuz si pornind in directia opusa mie.Am asteptat ca vehiculul sa porneasca din nou si abia atunci am traversat strada.Se pare ca in seara asta norocul era de partea mea pentru ca strazile pareau pustii.Nu se auzea nici un sunet de animal sau de om.Doar o adirea de vant mai trecea din cand scotand un sunet insa nu zabovea mult si imediat disparea.Din punctul meu de vedere era mai mult decat perfect.Insa poate prea perfect.Nu stiam cat era ceasul dar parea cam strainiu faptul ca strazile erau atat de goala si parasite.
Nu am stat mult pe ganduri la asta ci am considerat doar ca ma aflam intr-un cartier foarte linistit.Bineinteles ca si acest lucru se afla in favoarea mea si am zambit cand am vazut blocul in care urma sa stau.Cheia se afla in cutia postala aflata la parter alaturi de celelalte cutii postale ale oamenilor iar cifrul il stiam doar eu.
Chiar cand ma gandeam ca totul a decurs bine si ca poate asta insemna ca o sa am o viata frumoasa de acum inainte, l-am vazut.Era un om ce statea la baza scarilor de la bloc imbracat din cap pana in picioare in negru si ma priveam cam insistent.Nu ma mira acest lucru avand in vedere ce ochi aveam dar am ramas blocata si nu am mai putut face nici un pas cand i-am vazut ochii rosii.Sclipeau ca doua luminite puternice si atunci am simtit ca sunt in pericol.A zambit cu toti dintii la mine apoi in secunda urmatoare m-am trezit cu el in fata mea.
-Bau!
Am tresarit si am dat sa fac un pas inapoi dar nu am calcat bine si am simtit cum cad insa doua brate m-au prins inainte sa ajung jos.Ii priveam fata inspaimantata de frica si aproape ca incepeam sa tremur insa el mi-a zis:
-Ar trebui sa ai grija.Nu vreau sa te lovesti.Uite, eu sunt… a inceput el sa zica si m-a lasat usor jos dar nu am stat sa ascult si altceva ci am inceput sa fug incotro m-au dus picioarele.Alergam gafaind insa aveam senzatia ca nu am o viteza normal ci una mai mare.Pentru o secunda m-am uitat inapoi in timp ce alergam ca sa vad daca ma urmareste dar m-am izbit in cineva si am cazut jos in sezut.
-Ahh! am gemut cu ochii inchisi.
-Eu ti-am zis ca o sa te lovesti.
Am deschis brusc ochii si fara sa stiu cum a facut asta atat de repede deja m-a aflam in bratele lui.
-O sa facem o plimbare asa ca ai grija sa nu te afecteze viteza dar nu cred ca este o problema din moment ce esti ca noi.
-Voi? am reusit sa mai zic inainte sa simt ca ma deplasez cu o viteza uimitoare.
                                                                             Va urma
Imi cer scuze ca nu am mai trecut pe la voi, nu am avut chef de nimic in ultimile zile, doar sa ma uit la seriale dar de azi voi incepe sa citesc ce ati scris.
O zi frumoasa! :x

8 comments:

  1. Oare despre cine o fi vorba? :)
    Nu e Alex? :D

    ReplyDelete
  2. si cine e misterioasa persoana???si oare cum va reactiona teo cand va afla ca ea a plecat...abia astept sa vad ce vei scrie in capitolul viitor!

    ReplyDelete
  3. nu este nicio problema scumpa..."se intampla si pe la case mai mari"...adica sa nu ai chef de nimic...:)))))
    capitolul a fost unul plin de suspans...si dupa ce a mai aparut si misterioasa persoana...pfff...:X
    abia il astept pe urmatorul...:D
    :*:*:*
    >:D<

    ReplyDelete
  4. Wow. Super tare !!!!!! Pur si simplu ador unde duce actiunea :) Abia astept urmatorul capitol :)

    ReplyDelete
  5. Imi plac enorm povestile tale! Serios ,ar trebui sa ai grija de ele si sa incerci sa scrii o carte. Frumos!!!

    ReplyDelete
  6. Oare cine poate fi??Ma gandesc ca Teo nu va fi bucuros de plecarea ei,cred ca tipul ala are o legatura cu el....A fost super tare!!!Si astept next!:*

    ReplyDelete

Linkwithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...