De ce sa te iert?

                                                               -13-

Anny cunostea foarte bine privirea asta.Asa se uita si ea mai demult la Austin cand vorbea cu el.

-Bine asta e chiar ciudat. Nu as putea sta intr-o padure! Se pare ca am ajuns. Nu ai de gand sa dispari ca data trecuta?

-Atunci am plecat doar pentru ca prietenul tau ma urmarea.

-Nu e prietenul meu!

-Dar se pare ca iti place de el.

-Nu inteleg de ce vorbesc eu cu un necunoscut despre astfel de lucruri! Spune Anny dupa care pleaca nervoasa acasa.

Ajunge pe la ora 2 iar Isabela dormea. Partea buna e ca maine nu trebuie sa mearga la scoala. Incearca sa adoarma dar cuvintele lui Alex ii veneau in minte: “De ce nu ramai cu mine?” Poate era mai bine ca el sa ramana acolo. Nu intelegea de ce dar nu mai dorea sa il vada.Pe la ora 3 reusi sa adoarma dar Austin o trezi la 7 batand in geamul ei.

-Ce mai vrei acum?

-Cum a fost aseara?

-Cum sa iti spun? Sa ma plimb printr-o padure la miezul noptii nu e tocmai ce imi doresc.

-Imi pare rau dar acea misiune s-a anulat.

-Poftim?

-Ti-am trimis un mesaj. Nu l-ai primit?

-Nu stiu. Nu imi gasesc telefonul. Cred ca l-am pierdut cand…

-Cand ce Anny?

-Cand eram pe jumatate adormita.

-Vrei sa mergem sa il cautam?

-Bine stai sa ma schimb.

Dupa 10 minute cei 2 merg prin padure.

-Uite-l aici! Si mesajul necitit de la tine.

-Bun , haide sa ne intoarcem.

-Daca o luam pe aici ajungem mai repede.

-Nu Anny , daca o luam pe acolo mai mult inconjuram.

-Ce vrei sa spui?

-Chiar daca drumul ala pare mai drept decat acesta e mai lung.

-Esti sigur?

-Da! Cand eram mic ma jucam prin padurea asta si stiu drumurile. Apropo am vrut sa iti spun ca imi pare rau.

                                                                Va urma