Inger pentru ea

Doi tineri stau unul langa altul pe iarba moale si privesc apusul.Ea e serioasa iar el zambeste.Putea sa ii citeasca gandurile si stia ca nu e prezenta decat cu trupul.Sufletul ei era in amintirile aproape uitate in care cei doi erau cei mai buni prieteni, erau ca doi frati.
-Poti sa traiesti fara mine?
-Vrei sa fiu sincera? intreaba ea si se uita la el.
-Oricum o sa imi spui adevarul si fara sa te rog eu sa faci asta.

-Da... pot sa traiesc fara tine, ii spune ea si se uita la cerul rosiatic din fata ei in timp ce vantul ii mangaie parul lung si matasos.
-Stiu ca poti.Tocmai asta e ce m-a atras la tine cel mai mult.Esti puternica, nu ai nevoie de un baiat ca sa nu fi singura.Tu te ai pe tine  si asta te face foarte puternica.Mereu te poti baza pe tine.Sti ce vrei sa faci si sti daca poti sa faci iar daca nu poti nu iti bati capul mult cu asta ci mergi mai departe.De asta poti sa traiesti si fara mine.
Ea zambeste, se uita la el cu o privire blanda apoi ii spune foarte incet ca numai el sa auda chiar daca nu mai era nimeni acolo natura poate sa imprastie si cel mai mic sunet.
-Nu am nevoie de tine ca sa traiesc dar am nevoie de tine ca sa ma iubesti.
-Si eu o sa fiu mereu aici langa tne... vazut sau nevazut, spune el apoi se spulbera incet si dispare spre cer.
-Ingerul meu....
Ea se ridica zambind si dupa ce mai priveste o data spre cer pleaca in cautarea necunoscutului stiind ca el e cu ea.

Categories: amintiri, bucurie, dorinte, Dragoste, Fericire, poveste de dragoste, sentimente, timp, zambet